Despre Județul Dâmbovița

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali , în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei , judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte : la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei , platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu. Se învecinează la vest cu judeţul Argeş , la est cu judeţul Prahova , la sud-est cu judeţul Ilfov , la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.

  • Cu  o  suprafaţă  de  4054 km,  judeţul  Dâmboviţa  este  unul  din  cele  mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
  • Descoperirile  arheologice  din  albiile  râurilor  Argeş , Ialomiţa  şi  Dâmboviţa , precum  şi  din  oraşul  Târgovişte atestă existenţa unei vieţi intense încă din paleolitic.
  • Târgovişte  a devenit  capitala  istorică a regiunii Valahia , în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa  sa domnească aici . De-a  lungul  secolelor , Târgovişte  a continuat să  fie  principala  cetate de scaun  ducând o  politică  de  independenţă  sub domnia  lui Vlad  Ţepeş , Radu  cel  Mare , Neagoe  Basarab , Radu  de  la Afumaţi , Petru Cercel. Deşi  în  1660 , din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească , iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.
  • Clima temperat continentală este mai umedă şi răcoroasă în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitaţii mai reduse şi temperaturi mai ridicate.
  • Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcă – minte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.
  • Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de  diversificare. Industria  prelucrătoare  deţine  ponderea  predominantă  (80%)  în  producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică , industria de maşini şi   echipamente ,  fabricarea   materialelor  de   construcţie   şi  a  altor   produse   din   minerale nemetalice , industria  de  maşini  şi  aparate electrice , industria chimică , industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a patra densitate de reţele de drumuri din România cu 46,1 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de  căi  ferate este  de  2,4 km la 100 km,  situându-se  sub  media  naţională  de  4,5 km  la  100 km.  În  judeţul  Dâmboviţa învăţământul   este  organizat  într-un   sistem  complex  care  poate asigura  şcolarizarea  la toate nivelurile , un  rol  important ocupându-l  universitatea  Valachia  cu  cele  9 facultăţi  şi  3  colegii cu  profiluri  diverse  ( tehnic , economic , juridic, umanist, teologic).

Judeţul  Dâmboviţa  are o  remarcabilă  tradiţie  culturală , la Dealu ,  s-a tipărit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea  tiparului.  Aici , Petru  Cercel ,  voievod  umanist , a înfiinţat ,  după model  occidental prima “curte literară” . La Târgovişte dăinuie  celebrele “ruinuri”  ale curţii domneşti , cântate  de  mari poeţi paşoptişti .  Aici , “poeţii Văcăreşti”  au  pus bazele limbii literare moderne şi s-a născut graţie  lui Heliade Rădulescu, primul act de normare al limbii române.  La  Potlogi, se află în plin proces de restaurare Palatul Brancovenesc , monument  de arhitectură medievală românească  de mare  valoare. În  apropiere de  Ghergani , se  află  conacul  şi  parcul  dendrologic “Ion Ghica“, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.